Femeia

Femeia te iubeşte.
Femeia ţi se dăruieşte.
Femeia te caută mereu.
Femeia suferă după-al tău suflet gol.
Femeia se dă puternică,dar nu e precum pare.
Femeia luptă,dar nu izbăveşte.
Femeia e încăpăţânată.Chiar daca nu îţi spune,ea te iubeşte.
Femeia e otrava care te va omorî.
Femeia va face tot ce îi stă în putinţă pentru a se răzbuna orgolios pentru faptele rele,făcute de tine împotriva ei.
Femeia te iartă mereu.
       Ea nu uită.Încearcă,dar nu reuşeşte.
Ea are suflet...are sentimente.

Nu şti preţui ce ai.Probabil îţi vei da seama mai târziu...
Ai un suflet gol!

Amintire

       Şi le zâmbesc din toată inima,lor,celor care coboară lin,alunecând de acolo de sus din ceruri.În înaintarea mea pe cărăruie caut fără încetare să prind unul sau mai mulţi fulgi în palmele mele,să-i sărut-ceea ce spre bucuria mea reuşesc-.Dar,pe când încântată de preţioasa-mi ''captură'',apropiu palmele să-i văd mai bine,mai îndeaproape,palmele goale!Da.S-a topit minunea albă şi gingaşe.A dispărut.Şi totuşi,îmi deschid şi mai mult,şi mai larg,braţele,ducându-mi şi mai mult capul pe spate,lăsându-mă pe mai departe răsfăţată de minunaţii şi uşorii fulgi de nea.Nu încetez să le zâmbesc,zâmbesc iubiţilor mei primi părtaşi la ceea ce seamănă mult a fericire de care-mi simt curpinsă,inundată,întreaga fiinţă.Doamne-Dumnezeule,oare ce s-a întâmplat cu biet sufletul meu?
       Nu,n-am timp de răspuns,deoarece iată-mă ajunsă în faţa micuţului nostru dormitor...al nostru.Îmi trec privirea dintr-o parte întralta.Nu!Nu-i nimeni aici.Ce nostalgic!Ajungând la priciul meu,mă prăbuşesc pe el.Şi...plâng,plâng în suspine,fără să mă pot stăpâni,aşa,fără măcar să ştiu de ce.De ce oare?Dar simt că doar el,plânsul,mi-ar putea reda cât de cât liniştea,echilibrul(trezirea din transă?din vrajă?),de care sunt pe de-a-ntregul cuprinsă!

Ghiocel

E 1 Martie.Prima zi de primăvară!
Ziua în care nu există supărare,trădare,suferinţă,lacrimi,ezitări...o zi perfectă.
Şi,mi-ai dăruit un ghiocel.Probabil cea mai perfectă floare posibilă!Simbol al iubirii,al veşniciei....al sentimentelor.
        Cu-o îmbrăţişare lungă,m-ai privit,m-ai sărutat şi mai făcut să te iubesc mai mult!
        Clipe de neuitat.Amintiri care încă dor.
Răscolesc în inima mea...nu le pot opri.Aş vrea,dar nu am puterea necesară.
Ţi-aş dărui un ghiocel,un mic,mic ghiocel.O imbrăţişare călduroasă şi să-ţi dai seama cât de mult te pot iubi.Cât de mult îţi duc dorul,câtă nevoie am de tine,MAMĂ!Iţi strig numele cu lacrimi pe obraz.În zadar,nimeni nu m-aude.Nimănui nu-i pasă de durerea mea.O pată care nu se va şterge niciodată.Un gol,care nu se va umple.Imposibil....