joi, 30 septembrie 2010

O veste ?!

          Au trecut zile , poate chiar şi săptămâni de când n-am mai vorbit. Vorbind ''la trecut'' ...
Sunt ca un robot.Dirijat de propriul destin .
'' Dumnezeu le dă suferinţa aceasta , doar celora care pot îndura..care pot trece peste , care sunt puternici!''
Îmi  pun semne de întrebare. Mie de ce mi-a fost dat?
Sunt o persoană dură ..moral vorbind ..dar nu sunt puternică.Nu pot trece peste tot.
          Persoana care mi-a jurat iubire veşnică , s-a depărtat uşurel. Încă cred în basme cu prinţi şi prinţese.Tare sarcastic.  O să fiu acolo pentru tine , pentru niciodată .Să şti , totuşi.
        Sunt sătulă de minciuni , de poveşti scoase doar din prostie ... de lumea asta stupidă.Vreau să evadez.
Sunt legată.Nu mă pot dezlega...Vreau o ieşire ... dar am o viaţă controlabilă!
        This is the life , man!

duminică, 26 septembrie 2010

           Plouă.E atât de sarcastic afară.
Dau Replay, replay şi din nou replay ...''Jon Bon Jobi-Thank You For Loving Me''.
Sunt dependentă de melodia asta .
                 Am o  poftă nebună de ea.  Inelul care l-am zărit,îmi trezeşte amintiri pătrunzătoare .
Ploaia care ne-a unit, printr-o singură îmbrăţişare.  Săruturile repetate. Emoţiile de la prima întâlnire.Frigul..
Privirile stranii ... Nu ştiam de ce simt fluturi în stomac.De Emoţie , sau de frig? .
               Amintiri . Toate-mi vin,necrezut .
Nu aştept ora de fizică.Îl urăsc .  Pisica mă urăşte.Şti tu ce vorbesc?
Nope.Nici eu,practic.
Apa curge de pe acoperiş şi aud cum sună.''Pic,Pic''.
            Stau...Mă gândesc la tine!

joi, 23 septembrie 2010

Motto

                
 



 ''Priveşte dincolo de orizonturi!''
Ţin cont de el.E atât de bizar cum un simplu citat te poate ajuta.
        Îţi poate schimba starea de spirit, în câteva secunde.
Sunt închisă în lumea mea.Nu mai pot evada.
Am atins perfecţiunea. Pe zi ce trece ,o ating tot mai mult,moral vorbind.
''Realitatea bate şi platourile de filmare!''

sâmbătă, 18 septembrie 2010

Adio

            Simt nevoia să scriu. Să mă descarc...Nu ştiu.Nimeni nu mă înţelege. Prietenii nu mă sfătuiesc.M-au uitat.
Când am nevoie de cineva în adevăratul sens al cuvântului,nu am pe cine conta.E trist.Vreau să nu mă fi născut.Eram scutită de o imensă suferinţă. Fiinţele pe care le consideram surori, dau dovadă de nesimţire. Trăiesc un adevărat coşmar,devenit realitate. Când se va sfârşi? Nu mai am putere.
Sunt moale.
       Acum eşti la mii km de mine.Nu te mai pot vedea.
Ştiu că suferi.La fel cum sufăr şi eu.Nostalgia...Simt nevoia să mă descarc.
Mă ascund.Nu vreau să  îmi vadă nimeni suferinţa.Ar râde.
S-ar amuza pe seama mea.Nu le-ar păsa de mine.
Oameni inculţi.Nu înţeleg.
Cad la pământ şi mă rog...Am credinţă,dar îmi lipseşte puterea.Ea m-a învăţat să merg mai departe.Să fiu rece ,dar nu pot..Cu EA nu pot!Nu mă lasă inima.
      E atât de greu. Mă doare inima. E greu !?
Vreau să pun STOP. Să o târăsc acasă. Să uit de toţi,de toate.Să se sfârşească.Am nevoie de timp.Sunt confuză.Vreau să plec departe,fără mine. Nu mă înţeleg.Vorbesc fără rost.Nu ştiu.
E neexplicabil tot ce se petrece.Nimeni nu m-ar crede.
Trăiesc din milă.Le e milă de suferinţa mea.Dar ce-mi pasă? O vreau pe ea.Doar pe ea.Nimic mai mult.
Reunite pe veci.În mintea şi sufletul meu cel puţin.
                    






Dor...de noi!

vineri, 17 septembrie 2010

Impossible

Frustrant.Punctul culminant.Este neclar!Încerc să mă descarc,dar în zadar.Îmi fac rău,mie!
Astăzi ne-am luat adio.Pentru prima dată am fost nevoită să fac asta.Sunt profund rănită.
Nu ştiu cim voi rezista , dar indiferent de ce va urma,viaţa merge înnainte! 
Priviri pătrunzătoare!Vorbe goale şi sentimentale!  Un cuvânt de adio . . . printre lacrimi reci.Mi-e dor de acele vremuri când ne jucam împreună.

duminică, 12 septembrie 2010

Stare de spirit

Prostie.
Ipocrizie
Blestem
Răutate.
Ignoranţă.
Cretinism.
Nebăgare.
Indiferenţă.
Familiar.
Suferintă.
Minciună.
Suflet.
Distrugere.
Depărtare.
Laşitate.
Defect.
Gelozie.
Dor.
Iubire.
Ură.
Deperesie.
Telefon.
Căutare.
Libertate.
Viaţă.
Nou.
Trecut.
Viitor.
Copil
Mamă.
Tată.
Falsitate.
Nesimţire.
Viclenie.
Plecare.
Sfârşit.
Durere.
Zâmbete.
Mirare.
Bogăţie.
Schimbare.

vineri, 10 septembrie 2010

Îmi lipseşti.

        Chiar dacă ai greşit îmi lipseşti. Toţi sunt împotriva ta. Îţi judecă greşeala.De ce eu nu pot face acelaşi lucru? Ce mă opreşte? Pentru prima dată simt ceva urât în inimă.Vreau să se sfârşească.
        Orice ar fi , mereu vei juca rolul principal în viaţa mea.Indiferent de deciziile celorlaltor oameni. Nu te pot privi în ochi. Ţi-ai da seama de durerea ce mă curpinde.
''Ochii sunt oglinda sufletului''.Nu ţi-ai'putea închipui câtă suferinţă poate purta sufletul meu. Nici eu nu credeam că sunt în stare de aşa ceva.  E greu.Vreau să te am lângă mine.Să te leg , cu gândul că nu vei mai pleca,niciodată.Că vei fi alături de mine pe vecie. Mamă şi fiică.Pentru totdeauna
       Amintirile mă cuprind ca un ecou nesfârşit.Nimeni nu înţelege. Trăiesc o depresie continuă.
Ieri(ieri consituind trecutul) eram nedespărţite. Alături de mine . Te credeam cea  mai minunată persoană care va fi alături de mine mereu.Care nu mă va părăsi niciodata.Care va fi tot timpul cu mine,încurajându-mă, iubindu-mă,sfătuindu-mă,având grijă de mine. Acum, nu mai eşti.
     Îţi aud vocea şi mă curpinde o ciudată ameţeală.Vreau ca totul să fie un vis.Un vis nedevenit realitate.Un vis ireal.Să mă trezesc şi să răsuflu uşurată.  Să te strâng în braţe şi să îţi spun că ''te iubesc''.
      Mi-am transcris ''sentimentele'' pe foaie cu greu.Nu e uşor.Am o viaţă atât de monotonă...
Te iubesc....

joi, 9 septembrie 2010

        '' Când nu mai aveam nimic de pierdut, am primit totul. Când am încetat a fi cine eram, m-am regăsit pe mine însămi. Când am cunoscut umilinţa şi supunerea, am devenit liberă.
       Înainte să mor,vreau să lupt pentru viaţă.''
Pentru că orice este posibil.
Niciodată să nu zici niciodată. Vreau să cred ca pot.Nu să stau ,să văd cum tot se stinge-n jurul meu.
     Am puterea de a merge mai departe.Cred in mine.
     Trec cu vederea.Nu-mi pasă.Ce va fi va fi.

duminică, 5 septembrie 2010

''Presupusele'' vorbe

          ''Cum îţi permiţi să vorbeşti aşa?Eşti copil.Nu ai niciun drept''.
Această frază m-a pus pe gânduri. Nu am niciun drept bag seamă.Da , întradevăr.Sunt un copil.Un simplu copil care suferă pentru o simplă prostie . O prostie care afectează în coontinuare. Nu am niciun drept să mă amestec în viaţa ei.Dar ea cu ce drept se amestecă în viaţa mea? Are drept? E adult. Iar eu un aşa zis ''Copil''.Oare suferinţa,trădarea,maturitatea , indiferenţa , nebăgarea , ignoranţa , ''none-zâmbetele'' , fac parte din ''aşa zisa copilărie''? Da, atunci , urăsc să fiu copil.E ultimul lucru pe care mi l-aş mai dori.
          Vreau să fiu altfel.Să pot crede în propriile puteri,dar vine ea , şi mă descurajează. I-a totul cu ea.Mă lasă.Mă urăşte!?.
          Sunt cuvinte care dor mai tare decât orice lovitură ''mortală''.Nu-şi dă seama?
Şi,din nou.Timpul a trecut.Nu a iertat.Nu s-a oprit nici măcar pentru o secundă.Aş vrea să se stabilizeze. Să am puterea de a-l controla. E doar un simplu vis , al unui simplu copil.Un vis inocent , fără vină.
     Aş vrea să controlez lumea. Să spun adevărul.Să spun ce simt , cu adevărat... pentru întâia oară.Doar o dată.Mi-e de-ajuns.
     Sfaturile sunt inutile. Nu pot ţine cont de ele. M-ar ajuta cu ceva? Tot aşa vor fi.Nu se vor schimba de dragul meu.
     Până la urmă ''Eşti doar un copil.Nu ai drepturi''.
M-am săturat să fiu ''copil''!

sâmbătă, 4 septembrie 2010

Am început cartea

Dăă. Am început să scriu in carte.Eram atât de emoţionată încât nu pot descrie sentimenul care l-am avut!
      Am avut un strop mare de imaginaţie ceea ce m-a ajutat foarte mult.Sper ca lucrurile să decurgă bine în coontinuare.
    Şi din nou. Aşteptata vacanţă e pe sfârşite. O neobişnuită lene mă cuprinde.E pentru prima dată.Nu am chef de nimic.
     Vreau ca vacanţa să nu se mai termine niciodată. Să fac ce vreau cu timpul meu. E doar al meu.Sunt propria stăpână.
     Dăă.Asta e. Sfârşitul unui nou început.

joi, 2 septembrie 2010

Fluturasi in stomac !?

        Simt ceva ciudat in 'interior' !? E straniu. Se apropie ziua care o sa ne desparta.Nu te voi mai vedea , mult timp de acum. ''O sa poti sta departe de copilul tau?''
        Sunt sentimente pe care le simti fara sa vrei.Nu le poti controla.Te apasa,noaptea,ziua...Nu stiu cat voi putea rezista asa.Imi vei lipsi atat de mult.
        Cand totul este perfect,trebuie sa apara ceva imperfect. Nu stiu de ce tot timpul se intampla lucrul asta.E fara rost. Sau nimic nu e perfect?Iti da impresia,dar probabil nu e.Pana si vremea s-a racit.Totul e urat acum.
        ''Puisorul'' si-a revenit.Ma amuza jocul lui.Este vioi,fara nicio grija .Acum,se descurca si singur,dar inima nu ma lasa sa-l parasesc.Fara regrete.
         Nu mai am stare.Probabil,as vrea sa fug departe,foarte departe.Undeva,unde sa pot fi singura.Doar eu si el.Singuri in pustietate. Sa nu ne auda nimeni,sa nu ne vada nimeni.Sa fim singuri,pentru totdeauna.
         Ignoranta ei este de neimaginat.Nu credeam ca va continua asa,cu indiferenta. Motivul ?! Se joaca cu oamenii.E incapabila de sentimente.Nu stie ce inseamna ''prietenie''.Nu stie nimic.Nu vrea sa stie. Raneste,cu zambetul pe buze.Cum poate fi atat de rece?
        Cosmaruri,amestecate cu clipe fierbinti.O esenta tare  , de nedescris. Nu vreau sa vina noaptea.Vreau sa fie ziua,permanent. Nu pot inchide un ochi.Mi-e frica de ceea ce va urma.Nu vreau sa ma gandesc.Am o stare inconstienta.
       Dar -apare si inevitabilul ''dar''- mi-e pe zi ce trece tot mai dor de tine. Nu stiu cat ma voi putea stapani. Timpul va trece.Mai este putin si vei fi langa mine .

miercuri, 1 septembrie 2010

Missing you

          Zilele trec greu . Nu stiu motivul . Dureaza atat de mult.
Nu te-am mai vazut de ''un secol''. Mi-e dor de tine ...
       Dificultatile se grabesc sa-mi intre-n casa. Poate asa vrea El..O incercare a vietii?  Urasc incercarile de prisos. Vreau sa se termine tot.Sa ramana asa. Sa se reglementeze lucrurile. Sa fie totul perfect!Pasămite cer prea mult. Nu stiu!
   Pe moment,e ceea ce simt.Ceea ce vreau sa exprim in cuvinte...exprimarea-mi fiind confuza. 
''Binele invinge raul!''. De ce doar in povesti , se intampla asta? Realitatea e prea dura pentru oameni. Pesimismul ii ''cuprinde'' pe toti. Optimismul impotriva pesimismului.Cine va castiga? Realitatea...ceva trist . Foarte trist,chiar.
     Vine Toamna. Afara totul e 'uscat' , urat. E fara 'viata'. Mi-e dor de porumbeii vioi [;x] pe care ii vedeam in fiecare dimineata la geam. Au plecat !?.